Nu am mai scris de o vreme... Nu stiu daca merita sa mai scriu sau nu, nu mai stiu nimic... Incerc sa-mi mentin moralul la un nivel relativ pozitiv, dar este aproape imposibil... Si ma intreb din nou, a nu mai stiu cata oara, de ce naiba ma tot cramponez in ideea de a face nenorocitele de concerte, de ce mama naibii ma tot chinui, de ce ma tot framant si imi tot bat capul, din moment ce rezultatele sunt inexistenete... Lumea isi vede de ale ei, oamenii isi vad de vata lor, iar eu ma tot agit ca un cretin... Si pentru ce dracu' ma agit? Sa arat ca exista ceva, ca se poate face cate ceva, ca se poate rezista, ca nu ma dau batut, ca exista oameni (putini) interesetati de altceva? Ei bine si acei f. putini cai or fi sunt ai naibii de divizati, fiecare cu pizda masii, cu coaiele in proprii pantaloni... etc... Adevarul este ca pe majoritatea nu intereseaza de ceilalti si la o adica, de ce naiba sa-i intereseze? Este greu, tot mai greu? Sau doar mi se pare? Pentru ce mortii masii imi pierd eu timpul, banii si nervii? Sunt oare un multi milionar si nu stiam, sunt un mare bancher, vreun coios om de afaceri? Sunt vreu martir, vreun erou nestiut? sa fim seriosi, sunt un nimeni... :) Si nu inteleg de ce nu pot renunta... Poate ca intr-o dimineata voi renunta pur si simplu, fara sa-mi mai bat capul, fara sa ma intreb ceva, fara sa am vreun regret, vreo remuscare... Poate ca ca voi renunta si gata... Iar cei care sunt niste lingai notorii, care trebuie neaparat sa se dea destepti sa se care dracu' din preajma mea, sa mearga sa-si bage capu' ala desptept in buda, sa-si toarne clor pe gat sau sa faca ce darcu' vor vrea, dar sa ma lase naibii in pace si sa fie sinceri, nu sa tot linga, ca apoi sa inceapa sa scuipe daca nu li se face pe plac... Duca-se cu totii in mortii mamii lor... Nu am nevoie de papagali muisti care sa-mi arate cat sunt de capabili si care sa vrea sa sa-mi arate cu orice pret ce pot ei sa faca... mi se rupe de astfel de persoane...
Pana una alta, mai vreo 2 concerte de facut, multi nervi de consumat, o gramada de griji care trebuie neaparat sa-mi futa putina buna dispozitie pe care o adun cu greu...
Sanatate, pana data viitoare...
No comments:
Post a Comment