Tuesday, October 19, 2010

Sunday, October 17, 2010

Aseara am fost la un concert... post-punk. Nu imi place post punk, nu imi place new-wave etc. nu ascult genurile astea. Si totusi aseara am mers la un concert post punk. De ce? Din curioziate, din dorinta de a sta de vorba cu niste prieteni. Si am ramas placut impersionat de show. Nu ma vad ascultand acasa monozid, dar concertul a fost foarte reusit. O atmosfera placuta, lume dansand, sunet bun si nu foarte tare, oameni detasati. a fost bine. M-am simtit bine. Cu ocazia asta am intalnit un bun amic cu care am avut ocazia sa stau de vorba dupa o vreme indelungata. Si cu asta-basta. The Bad Days Will End au sunt bine, de ademenea. Lumea s-a distrat si a fost ok. ar fi putut veni mai multi, dar si asa a fost bine.

Saturday, October 9, 2010

...True Believers...




I've met some people along the way,
Some of them split some of them stay,
Some of them walk some walk on by,
I've got a few friends I'll love till I die
From all of these people I try to learn,
Some of them shine some of them burn,
Some of them rise some of them fall,
For good or bad I've known them all

We live our life in our own way,
Never really listened to what they say,
The kind of faith that doesn't fade away
We are the true believers
We are the true believers

Well you can fight or you can run,
Hide under a rock till the war is won,
Play it safe and don't make a sound,
But not us we won't back down
True believers all the way,
You and I...

We live our life in our own way,
Never really listened to what they say,
The kind of faith that doesn't fade away
We are the true believers
We are the true believers
True believers

Friday, October 1, 2010

In seara asta trebuie, sunt obligat sa-mi recunosc infrangerea... Da, am tot incercat sa rezist, am tot incercat sa ma ascund, sa fug din fata adevarului, dara asa ceva nu se poate... Unul ca mine este nascut sa fie infrant, sa piarda... Asta-mi este soarta... Nu am ce sa las in urma, totul este inutil... stupid de inutil... nu trebuie sa ramana nimic in urma mea... Incepe si pentru mine acea perioada din viata cand trebuie sa ma plafonez, fie ca vreau, fie ca nu... Trebuie lasati cei competenti sa-si duca misiunea in continuare... In curand ma voi uniformiza in masa de oameni comuni, fara nimic aparte, fara nimic diferit... In curand imi va disparea din suflet orice sclipire de speranta, orice licar de vointa... Voi deveni ca si ceilalti un personaj comun, un individ sters... Un personaj neobservat... Unul din milioanele de personaje fara vointa si fara gandire...

Va doresc tot binele din lume....